Valea Bolvașnița și Marea Unire

29.12.2019

S-au împlinit 100 de ani de la Marea Unire. Cetatea Alba Iulia, localitate cu profunde și adânci semnificații în istoria poporului nostru, avea să fie amfitrionul acestor marii împliniri.

✍Autor: Pr. Solomon Sîrbu

S-au împlinit 100 de ani de la Marea Unire. Cetatea Alba Iulia, localitate cu profunde și adânci semnificații în istoria poporului nostru, avea să fie amfitrionul acestor marii împliniri. Pentru prima dată aici în anul 1600, voievodul Mihai Viteazul făurea pentru prima dată unirea politică a tuturor românilor într-un singur stat. Tot aici pentru drepturile naționale ale românilor au căzut sub roată trupurile lui Horia Cloșca și Crișan, martirii ai neamului nostru românesc. Pe "Câmpul lui Horea" s-a legiferat pentru totdeauna mărețul act al Marii Uniri. La înfăptuirea mărețului act au luat parte 1228 de delegați  la care s-au mai adăugat peste 100 000 de mii de participanți veniți din toate părțile Ardealului, Banatului, Crișanei și Maramureșului care au hotărât într-un glas "vrem să ne unim țara" .

Marea Unire, visul de veacuri al tuturor românilor, din toate timpurile și din toate locurile, acum s-a împlinit. Ea a fost pregătită cu multă minuțiozitate în toate satele și orașele Transilvaniei și Banatului. Pretutindeni au fost organizate comitete de inițiativă, adunări locale, întruniri electorale care la rândul lor au desemnat delegați care să-i reprezinte la Alba Iulia pentru înfăptuirea mărețului act decizional.

La înfăptuirea mărețului ideal un rol deosebit l-a avut și presa timpului. Cunoscuta publicație arădeană "Românul" într-un articol intitulat "Zi de sărbătoare", apărut în data de 1 decembrie 1918 sublinia în numele celor rămași acasă: "Gândurile noastre se îndreaptă astăzi cu evlavie spre Alba Iulia, cetatea sfințită prin amintirile mari și duioase ale trecutului...Trimișii neamului românesc și miile poporului, ale bunului popor românesc, s-au întrunit la Alba Iulia, ca să pregătească sărbătoarea cea mare" 3. Ziarul "Drapelul" din Lugoj relata în articolul intitulat "Alba Iulia" în care făcea o vibrantă chemare către cititori de a-și manifesta dorința de a se uni cu România.

Banatul străvechi pământ românesc, moștenitur al unei vechi tradiții democrate a trăit din plin ziua cea mare a unirii. În ziua de 23 noiembrie 1918, într-o circulară emisă de către Consiliul național român din Mehadia, se arată că în toate cele 20 de comune aparținătoare să fie organizate adunări populare în ziua de duminică 1 decembrie, pentru a se informa poporul cu cele ce se hotărăsc la Alba Iulia și aceasta este dorința cea mai fierbinte a neamului românesc.

Documentele timpului amintesc și de alte adunări asemănătoare care s-au petrecut și în alte locuri. La Câlnic, locuitorii întruniți în frunte cu Petru Ieremia și Sofronie Andrișani au înlocuit numele firmelor străine cu inscripții în limba română și arborat steagurile tricolore. Sătenii din Cornereva, participanți la adunarea populară din comună au îndemnat "Prezidiul sfatului național ca în scris să facă cunoscut comsițământul lor din tot sufletul la hotărârea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia" 4.

Așa cum rezultă din protocolul încheiat, în localitatea Valea Bolvașnița a avut loc o mare adunare populară cu arborarea tricolorului în fața mulțimii în centrul satului. Vorbitorii care au luat cuvântul, au explicat pe rând în fața ascultătorilor scopul adunării, precum și însemnătatea momentelor prin care trece poporul nostru 5. Din centrul satului mulțimea de credincioși au mers la biserică, unde îi aștepta preotul Zaharia Grozăvescu, care în prezența tuturor a săvârșit slujba Te-Deumului, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu, pentru binefacerile revărsate asupra poporului său. Din mulțime făceau parte și copiii de la școală condușii de învățătorul Nicolae Roșeț 6. Aceștia entuziasmați de măreția evenimentului au rostit poezii și au cântat cântece patriotice. Satul Valea Bolvașniței 7 este atestat documentar în anul 1436, menționat apoi în anul 1751, când avea în componența sa 119 case, iar în anul 1910 erau 254 case cu 1303 locuitori 8.

Adeziunea totală a locuitorilor Banatului, față de hotărârile luate la Marea Adunare Națonală de la Alba Iulia în ziua 1 Decembrie 1918, demonstrează forța morală de nezdruncinat a locuitorilor români din acest străvechi colț de țară 9. Larga participare, însoțită de un entuziasm fierbinte de nedescris prin care se exprima dorința poporului român de se uni într-un stat național numit România, au fost doar câteva premize care au însoțit idealul acestei mari împlinirii.

*Articol preluat din Revista "Altarul Banatului" nr 7-9, iulie-septembrie 2019