270 de ani de la nașterea protopopului Nicolae Stoica de Haţeg

24.02.2021

Astăzi s-au împlinit 270 de ani de la nașterea ilustrului protopop şi cronicar al Banatului

Autor: Claudiu Românu

Nicolae Stoica de Hațeg s-a născut la 24 februarie 1751, în satul bănăţean Mehadia, lângă Băile Herculane. A fost fiul preotului Athansie Stoica şi a Varvarei. Tatăl său era originar din Haţeg şi a fost hirotonit preot la Râmnic, în Ţara Românească. Persecutat şi cu averea confiscată pentru refuzul de a trece la biserica unită cu Roma, s-a refugiat în Banat, unde unirea nu se răspândise atât de puternic.

A început şcoala la vârsta de şase ani, la Mehadia, cu învăţători care predau doar în limba slavonă. Cititul şi scrisul în limba română le-a învăţat cel mai probabil acasă, de la tatăl său. După ce a terminat școala românească din Mehadia, a urmat cursurile școlilor de limbă sârbă, germană şi latină din Timişoara, între anii 1763-1770. Aşadar, după patru ani de şcoală sârbească, trei ani de şcoală germană şi câteva luni latinească, şi-a însuşit cele trei limbi şi a învăţat a scrie curent în alfabetele chirilic, latin şi gotic. A fost angajat ca scrib şi interpret la regimentul grăniceresc român - Bănăţean, între anii 1770-1773, apoi în slujba episcopului sârb din Timişoara, în perioada anilor 1773-1775, învăţător, apoi preot în Cornea, jud. Caraş-Severin, între anii 1777-1792, paralel „căpitan militar” şi interpret în armata austriacă în perioada anilor 1779-1795 şi 1788-1791, în timpul războiului austro-turc. 

Ca urmare a faptelor sale merituoase din timpul războiului, în 1792, Nicolae Stoica a fost ales protopop al Protopopiatului Mehadia şi director al şcolilor naţionale ortodoxe româneşti şi sârbeşti de pe teritoriul regimentului „vlaho-ilir” din Banat, între anii 1792-1833. În această calitate, a ridicat o biserică în Mehadia Băi şi a îndrumat activitatea şcolilor printr-o serie de circulare, inspecţii pe teren, alcătuirea de manuale şcolare, traduceri şi prelucrări etc. Cunoscător de limbi străine, însufletit patriot, pasionat de istorie, arheologie şi numismatică, a scris mai multe cronici în limbile română, germană şi sârbă, pentru a face cunoscute faptele românilor. Ca istoric şi arheolog amator, nu doar că a colecţionat antichităţi, s-a ocupat şi cu traducerea textelor vechi. A fost un bun arheolog, epigrafist şi numismat, printre primii români care s-au specializat în aceste domenii. Lucrările distinsului protopop şi cărturar sunt apreciate astăzi nu numai pentru informaţia lor istorică, ci şi pentru descrierile făcute societăţii şi obiceiurilor locului, devenind astfel veritabile lucrări de istorie a mentalităţilor sfârşitului de secol XVIII şi început de secol XIX.

Datorită vârstei înaintate, locul său la direcţia şcolilor a fost preluat de Constantin Diaconovici-Loga, în anul 1830, dar a rămas protopop activ până la moarte. Protopopul Nicolae Stoica de Hațeg a trecut la Domnul la 6 ianuarie 1833, în localitatea Mehadia, cu puţin timp înainte de a împlini vârsta de 82 de ani.

În prezent, corul preoților din Protopopiatul Băile Herculane poartă numele protopopului Nicolae Stoica de Hațeg.

Mehadia - locul de odihnă al cronicarului

Prin lucrarea lui Dumnezeu, la refacerea exteriorului bisericii din Mehadia, în anul 2010, s-a descoperit locul de veşnică odihnă al protopopului Nicolae Stoica de Haţeg. În urma adresei cu nr. 59/6 octombrie 2010, emisă de Oficiul Parohial Ortodox din Mehadia, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, a binecuvântat începerea lucrărilor de amenajare la exteriorul bisericii din localitate şi refacerea instalaţiilor electrice din curtea bisericii. Aceste lucrări au presupus săparea şanţului de drenaj din jurul bisericii, decaparea şi retencuirea pereţilor exteriori şi introducerea energiei electrice în biserică prin cabluri subterane.

Localitatea Mehadia este o aşezare cu vestigii arheologice străvechi, rectitorirea bisericii parohiale fiind făcută de protopopul locului, Nicolae Stoica de Haţeg (1751-1833), personalitate culturală proeminentă a Banatului.

Ţinând cont că în partea de răsărit a bisericii, chiar pe linia mediană a absidei altarului, a fost ridicată o piatră funerară care consemnează locul de veci al amintitului protopop şi luând în calcul şi părerile unor specialişti istorici care nu agreează ipoteza istorică a prezenţei mormântului în curtea bisericii, Episcopia Caransebeşului a îngăduit ca în locul respectiv, lângă absida altarului, să se deschidă cripta funerară, descoperită la săparea şanţurilor de drenaj. Acest lucru a fost posibil, deoarece biserica din Mehadia nu este trecută în lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin. Inventarul funerar descoperit - cruce, părţi din veşminte preoţeşti, o monedă emisă în anul 1812 - în cripta amintită, demonstrează cu certitudine că în acel loc a fost înmormântat un preot. Dacă facem referire la tradiţia românească prin care ctitorii unei biserici se înmormântează lângă altarul edificiului, la tradiţia orală a locului care consemnează că în acel loc a fost înhumat protopopul Nicolae Stoica de Haţeg şi la cele descoperite în cripta dezvelită, putem afirma cu tărie că s-a descoperit locul de veşnică odihnă a eminentului protopop şi cronicar al Banatului.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!