10. Parohia Cornea

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Cornea - ridicată în anul 1794


  • Parohie:

categ. I rural B; 178 familii cu 622 credincioşi

Adresa bisericii: 327105 Cornea, nr. 239 (ridicată în anul 1780)
Adresa casei parohiale: 327105 Cornea, nr. 327


  • Preot paroh:

Pr. iconom stavrofor IOSIF IOCŞA
Născut: 02 august 1958 - Pârvova, jud. Caraş-Severin
Hirotonie: anul 1984.
Paroh la Cornea din anul 1985.
Tel.: 0744284193


  • Istoric parohie:

Comuna Cornea se află în partea mediană în depresiunea Caransebeș-Mehadia, din cunoscutul culoar tectonic Timiș Cerna - Bistra. Localitatea este atestată documentar în 1539, amintită apoi în anul 1757 cu 100 de case, în 1774, cu 181 case; în 1910 avea 1499 locuitori şi 364 de case, în 1935 avea 1475 locuitori şi 410 case. A făcut parte din Regimentul de graniţă, compania a 8-a, cu sediul aici. În 1992 satul avea 821 locuitori, din care 817 erau credincioşi ortodocşi şi 3 baptişti, în 2002 erau 798 locuitori, din care 792 ortodocşi, 3 baptişti, 1 penticostal. În 2012 erau 695 locuitori, toți ortodocşi. În prezent localitatea este comună, cu sateleaparţinătoare Cuptoare şi Cruşovăţ.

Monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale (40 eroi din Primul Război Mondial şi 12 eroi din al Doilea Război Mondial), din marmură albă, este amplasat în faţa bisericii.

Prima biserică, din lemn, s-a ridicat în 1727. Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în anii 1775-1779, incendiată de turci în 1788, şi refăcută şi mărită în 1792-1794.Comparativ,casa parohială este nouă, construită din piatră şi cărămidă, acoperită cu ţiglă, având 4 camere, 2 holuri, pivniţă, curte, bucătărie şi grădină. Biserica parohială a fost înscrisă în lista monumentelor istorice, dar din motive de administrare a imobilului, a fost scoasă înainte de 1989 din L.M.I.

Biserica este construită din piatră şi din cărămidă, în stil baroc,cu dimensiunile de 26 x 9,30m, având bolta aplatizată din cărămidă, iconostas de zid;e acoperită cu tablă de aluminiu. Turnul din cărămidă este acoperit cu tablă din cupru. Uşile de la intrare sunt din lemn de stejar compartimentate; stranele şi scaunele din lemn sculptat de tei şi stejar, au fost realizate de Gaşpar Petru la Gătaia în anul 1985, cu ocazia sfinţirii bisericii.

Pictura veche a bisericii a fost efectuată în 1824 de Dimitrie Popovici [Dorina Sabina PÂRVULESCU, Pictura bisericilor ortodoxe din Banat între secolul al XVIII-lea şi deceniul trei al secolului al XIX-lea, Ed. Excelsior Art, Timișoara, 2003.Pe icoana „Cina cea de taină”, din 1829, este semnătura lui „Dimitrie Popovici maler”; fiind reînnoită în 1862 de Mihai Velceleanu. Pictura actuală a fost realizată de Florica şi Eugen Papici în 1993-1995. Iconostasul pictat de Dimitrie Popovici a fost acoperit de pictura lui Lazăr Zbăgan din 1855.

Cărţi vechi: Antologhion (Râmnic, 1745), Evanghelie (Bucureşti, 1760), Cazanie (Viena, 1793) etc.

Șirul preoților: Cristea Popovici (1757), Petru Drăgănescu şi Nicolae Drăgănescu (1770-1775), Petru Popa (1770-1778), Nicolae Stoica (1778-1795), Andrei Drăgănescu (1793-1815), Ioan Drăgănescu (1815-1822), Mihai Mihulescu (1822-1843), Ignatie Văleanu (1816-1857), Petru Văleanu (1857-1860), Micșa Văleanu (1847-1867), Pavel Tătucu (1867-1869), Nistor Brânzei (1876-1883), Simion Lalescu (1860-1908), Nicolae Goanță (1907-1909), Nicolae Văleanu (1909-1914, 1918-1965),Nicolae Coca (1914-1915), Vasile Usonescu (1915-1918), Remus Văleanu ( 1967-1984), Iosif Iocșa (1985 şi prezent).

Nicolae Stoica de Haţeg a fost dascăl şi preot în Cornea. Părinţii matematicianului Traian Lalescu erau originari de aici. Apoi, reputatul istoric Nicolae Iorga a vizitat Cornea de trei ori: în 1931 şi în 1939 (de două ori). Însuşi Mihai Viteazul, în drum spre Praga (în 1600) s-a oprit aici pentru puţin timp.

Cimitirul cu suprafața de 2.500 mp nu are capelă.Aici sunt mai multe cruci de piatră din secolul XIX şi trei cruci de fier din anul 1882. Gardul cimitirului s-a refăcut integral în anul 2009, din fier.

Pe lângă şcoala confesională din ultimul sfert al secolului al XVIII, trebuie menţionat corul amintit prima dată în 1901.