05. Parohia Bogâltin cu filiile Dobraia şi Ineleţ

Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” Bogâltin - ridicată în anul 1854

Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” Dobraia - ridicată în anul 2004 

Biserica „Naşterea Maicii Domnului” şi „Înălţarea Domnului” Ineleţ - ridicată în anul 1973


  • Parohie:

categ. II rural A; 120 familii cu 310 credincioși (parohie); filii: 17 familii cu 65 credincioşi

Adresa bisericii: 327112 Bogâltin nr. 144, comuna Cornereva (ridicată în anul 1854)
Adresa casei parohiale: 327112 Bogâltin nr. 144, comuna Cornereva


  • Preot paroh:

Pr. ADRIAN-DANIEL STAICU
Născut: 22 iunie 1993 - Caransebeș, jud. Caraș-Severin.
Hirotonie: anul 2016
Preot la Bogâltin din anul 2016.
Tel.: 0767172323;
E-mail: parohiabogaltin@gmail.com


  • Istoric parohie:

Parohia Bogâltin este așezată din punct de vedere geografic în sudul județului Caraș-Severin,şi străbătută de râul Ciumerna afluent al râului Belareca. La începutul localității, aici s-au așezat două familii: cea a lui Radu și a lui Dragu, păstori veniți din Vlașca. Aşezarea Bogâltin este atestată documentar în anul 1436, aflându-se în districtul Mehadia, la poalele muntelui Arjana. În anul 1480 apare sub numele de Bogoltyn, iar în 1528 caBogâltin. În 1774 trece în conscripția regimentului de graniță nr. 13, aparținând de Compania Cornea, iar după 1872 trece în pretura Teregovei. În anul 1910,la inundaţii, au pierit 93 de case, dar nici un om nu a fost luat de apă. Satul Bogâltin este răsfirat, fiind compus din 14 cătune: Negiudin, Borugi, Mesteacăn, Costâș, Bogâltin-centru, Pogară, Poiana Lungă, Dobraia, Cracu' Teiului, Țațu, Scărișoara, Ineleț, Cracu' Mare și Prisăcina.

În anul 1878 localitatea Bogâltin avea 20.867 de jugăre și 526 de stânjeni. Existau la acea vreme 298 de case și 3954 de suflete. Astăzi în toate cătunele parohiei Bogâltin, conform circumscripției parohiale, mai sunt 433 de suflete.

Înaintea bisericii actuale în Parohia Bogâltin a existat o biserică de lemn din 1775.[Actele Arhivei militare, I, Bucureşti 1952, pp. 45 şi 46.] În anul 1854 a fost dărâmată iar în următorii doi ani, până în 1856, pe același loc a fost construită o biserică de zid. Piatra de temelie a fost pusă de preotul Petru Popoviciu, iar la construcția bisericii fiecare credincios a participat prin aducerea a cinci lespezi mari de piatră din muntele Arjana. Piatra de var a fost extrasă din muntele Ciumerna, din apropierea satului, varnița fiind situată în grădina lui Valușescu Petru, astăzi decedat. Varul gata stins a fost dus cu traista până la biserică, lucru care nu se mai obișnuiește de o bună perioadă de timp. Este de admirat străduința preotului paroh Petru Popoviciu și a credincioșilor din parohie de a construi și împodobi biserica în doar doi ani.[Informații preluate din Nomenclatorul parohiei întocmit în 1950 de pr. Trifon Grozăvescu.] Datorită vremurilor vitrege, biserica Sfântul Proroc Ilie din Bogâltin, nu și-a primit târnosirea până în 27 iunie 2010, prin lucrarea mâinilor P.S. Lucian, episcopul Caransebeșului. La târnosirea bisericii a fost prezentă foarte multă lume, precum și preoții, fii ai satului Bogâltin, biserica primindu-și deplinătatea după o așteptare de 154 ani [Pr. Cristian RĂDULESCU, Parohia Bogâltin: Tradiție și contemporaneitate,lucrare de disertație, ms., 2011, p. 8.]

Biserica parohială este construită în stil navă cu un singur turn, zidurile fiind din piatră și cărămidă iar iconostasul doar din cărămidă. În anul 1913 a fost acoperită cu tablă. Zidarii au fost aduși de departe și au fost plătiți de Compania ce își avea reședința în Cornereva. Planul arhitectural a fost întocmit de arhitectul Karl Koscho în 1853. Curând după terminarea construirii sfântului locaș, turnul s-a dărâmat. După acest eveniment neplăcut turnul bisericii s-a zidit din nou după planurile bisericii din Buchin. Pentru efectuarea acestor lucrări au fost aduse 20 de care de grinzi din pădurile de la Dubova. [Pr. Remus VĂLEANU, Cronica Parohiei Bogâltin, 1952, p. 5, în Arhiva Mitropoliei Banatului, act nenumerotat.] Dimensiunile bisericii sunt: L-32m, l-12m și h-30m (până la vârful crucii de pe turn). În jurul bisericii se află un zid de piatră.

În anul 1876 pictorul Nicolae Hașca din Topleț a pictat iconostasul. Pe peretele interior din naos au fost picturi de Gheorghe Baba și Corneliu Baba din 1926. Din păcate în 1983 când s-a pictat biserica în întregime, acestea nu s-au mai putut salva din cauza degradării avansate. În anul 1983 Biserica a fost împodobită cu pictură executată de Elvira Dăscălescu iar anul 1984 lucrările au fost sfințite, de către P.S. Timotei Seviciu, episcop vicar: „...din inițiativa preotului paroh Ion Pălean, ajutat de cantorul Lazăr Sorescu (Pereș), epitropii Ion Cionca (nr. 55), Ion Cionca (nr. 190) și Pavel Rădoi și cu sprijinul tuturor enoriașilor de pe aceste meleaguri s-au făcut la această Sfântă Biserică reparații capitale înlocuindu-se tencuiala și împodobind interiorul cu pictură murală...”. [Pisanie, în biserica Sf. Proroc Ilie Tesviteanul - Bogâltin.]

În patrimoniul bisericii se găsesc 36 icoane din anii 1899-1902. Unele sunt semnate de pictorul Nicolae Hașca din Topleț, celelalte, cel mai probabil pictate tot de el, nu au nici o semnătură. Cărţi vechi: Evangheliar (Râmnic, 1784), Cazanie (Viena, 1793) etc. De asemenea, biserica mai deține 12 mineie din anul 1901.

Șirul preoților cunoscuți: Ioan de Ţară (1764-1780), Dimitrie Marta (1780-1788), Ioan Rădoi (1789-1830), Petru Rădoi(1830), George Petrașcu (1830-1832), Marian Iencea (1832-1833), NicolaeCristescu (1833-1842), Ioan (Ianăș) Popovici (1842-1843), Petru Popovici(1843-1852), Nicolae Ursulescu (1852-1853), George Dimitrievici (1853-1854), Petru Popovici (1854-1856), Ioan Iacobescu (1856-1857), Petru Popovici (1857-1891), Nestor Brânzei (1891-1895), Ioan Grozăvescu (1895-1896),Corneliu Ghilezan (1896-1897), Alexandru Munteanu (1897-1898), EremiaBorchescu (1898-1901), Nicolae Coca (1901-1906), Ioan Grozăvescu (1904), Grigore Vasilescu (1906-1930), George Belcotă (1930-1935), GheorghePălean (1936-1941), George Belcotă (1941-1942), Trifon Grozăvescu (1942-1952), Remus Văleanu (1952-1964), Constantin Grozavescu (1964-1976),Ioan Pălean (1976-2007), Cristian Rădulescu (2007 - 2016) și Adrian - Daniel Staicu (2016 - prezent) [LUCIAN, Episcopul Caransebeşului, Petru BONA, Parohiile Eparhiei Caransebeşului, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeş, 2012, p. 291-292.]

La 500 m de sat, după un drum anevoios ce pleacă exact din centrul satului, se află cimitirul parohial în care își găsesc odihna înaintaşii locuitorilor de astăzi. Are o suprafață de 1ha și 30 de arii. Înaintea actualului cimitir au mai existat încă două cimitire: unul lângă râul Belareca, în locul numit Părăie (s-a mutat din cauza inundațiilor frecvente) iar celălalt, mai vechi, la locul numit Vad (acesta s-a mutat din cauza suprafeței mici). [Informație dată de credinciosul Vișescu Mihai, 93 ani.] În anul 1950 era împrejmuit cu piatră și gard viu. Tot la acea dată nu existau în cimitir capelă, cripte sau clopote. Actualmente există o încăpere ce servește drept adăpost pentru prapurii folosiți la înmormântări și o criptă chiar la intrarea în cimitir. Majoritatea crucilor din cimitir sunt din mozaic și marmură.

Parohia Bogâltin este foarte răsfirată, casele credincioșilor fiind depărtate una de alta. Sunt credincioși care merg aproape două ore pentru a ajunge duminica la biserică și totuși vin cu regularitate. Preotul este prezent permanent în mijlocul credincioșilorși răspunde întotdeauna chemării enoriașilor pentru nevoile duhovnicești, chiar dacă uneori merge și 6-7 ore prin zăpadă într-o zi.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, și nu numai, puținele familii sărace și cu mulți copii din parohia noastră, sunt ajutate de comunitate. În caz că se întâmplă vreun necaz asupra vreunei familii (incendiu, inundații), preotul și comunitatea creștină se îngrijesc ca aceste familii să fie ajutate. Cu ocazia Nașterii Domnului se organizează, în parteneriat cu şcoala, serbare la biserică și tradiționalul colind împreună cu tinerii, vestind Nașterea Pruncului Iisus din casă-n casă. Cu binecuvântarea P.S. Lucian, parohia noastră a fost prezentată la Trinitas TV în cadrul emisiunii „Preoți slujitori în parohii sărace”. Revistele religioase sunt prezentate de preot credincioșilor, iar celor mai apropiați de biserică li se dăruiesc spre folos duhovnicesc.

Cătunul Dobraia apare în documente târziu, în 1954. Biserica de la Dobraia nu are o istorie prea lungă, construcția terminându-se în anul 2004 iar târnosirea a avut loc în 24 iunie 2005 cu ocazia prăznuirii hramului bisericii: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. "Până la construirea acestei Biserici, în locul unde s-a zidit era doar o Sfântă Cruce unde se slujea în fiecare an pe data de 24 iunie. Biserica este mică, cât o capelă, fiind reprezentativă pentru cătunele aparținătoare. Este pictată parțial iar pardoseala este din gresie. Zidurile sunt de lemn, acoperite cu tablă pentru a rezista mai mult. Acoperișul este din tablă. Biserica este dotată cu două clopote: unul donat de Petru Oprescu din Orșova, fiu al satului, iar celălalt donat de mănăstirea Nașterea Maicii Domnului din Băile Herculane [Pr. Cristian RĂDULESCU, op. cit., p.10.] Cu ocazia sărbătoririi hramului, la această biserică vin foarte mulți credincioși din cătunele aparținătoare dar și din localitățile învecinate, peisajul fiind unul mirific. De specificat că din 70 de credincioși cât aparțin de această biserică, atunci când se săvârșește Sfânta Liturghie cel puțin 40 sunt prezenți de fiecare dată.

În anul 2009 s-a înfiinţat cimitirul din Dobraia, terenul fiind donat de familia Răduța Ion (Tulbure).

Cătunul Ineleţ apare în documente din 1956. La 30 km de centrul satului Bogâltin se află capela de la Ineleț. Fundația este din piatră, iar zidurile din lemn acoperite cu tablă ca și acoperișul. În cătunele din jurul bisericii, oamenii nu au energie electrică și nici acces rutier. La această biserică se poate ajunge pe la km 22 pe Valea Cernei după un drum anevoios, cu urcuș greu și scări de lemn prinse pe stâncă. Este un adevărat Athos românesc. Suprafața de teren pe care se află biserica și cimitirul au fost donate de Drăghicescu Pavel (Curtu) de la numărul 317. Ridicarea bisericii s-a terminat în 1973 iar sfințirea s-a făcut în 1975 de P.S. Timotei Seviciu. În anul 2012 la această biserică s-au efectuat lucrări de reparație începute de preotul paroh Cristian Rădulescu și terminate de ieromonahul Nectarie Câșlariu. În 7 septembrie același an, prin P.S. Lucian al Caransebeșului s-au sfințit lucrările de renovare. Această capelă a aparținut parohiei Bogâltin până la 1 februarie 2013. La această dată a fost transformată în schit, fiind dată în administrare ieromonahului Nectarie Câșlariucare ulterior s-a îngrijit și de pictarea ei.

Cimitirul de la Ineleț se află împrejurul bisericii, fiind înființat în 1968. Suprafața aproximativă este de 10 arii, până în prezent fiind înmormântate aici peste 100 de persoane.