04. Parohia Bârza

Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” Bârza - ridicată în anul 1808


  • Parohie:

categ. I rural B; 272 familii cu 780 credincioşi

Adresa bisericii: 327401 Bârza f.n., comuna Topleţ (construită în anul 1808)
Adresa casei parohiale: 327401 Bârza nr. 499, comuna Topleţ


  • Preot paroh:

Pr. iconom BOGDAN BELU
Născut: 03 ianuarie 1982 - Oraviţa, jud. Caraş-Severin
Hirotonie: anul 2004
Preot la Bârza din anul 2012.
Tel.: 0724014848;
E-mail: pricbogdan@yahoo.com


  • Istoric parohie:

Situat în sud-vestul judeţului Caraş-Severin, pe valea Cernei, la nord de municipiul Orşova şi în nordul comunei Topleţ, de care aparţine administrativ, satul Bârza este o localitate menționată în acte destul de târziu, comparativ cu alte sate din Banat. Prima atestare documentară datează din anul 1390. Datorită aşezării la graniţa Banatului și a fostului imperiu, aşezarea a parcurs o existenţă strâns legată de Regimentul confiniar nr. 13, a cărui Companie a 5-a avea sediul în Mehadia. Denumirea satului, de origine slavă, este preluată de la pârâul Bârza care, în dreptul localităţii, se varsă în Cerna. Unele case mai poartă amprenta istoriei, fiind de formă dreptunghiulară ori urmând uşor curbura străzilor înguste şi abrupte, cu elemente decorative care respiră echilibru ornamental.

În anul 1757, Bârza avea 30 de case, iar în anul 1774, 49 de case. În 1935 cuprindea 106 case şi 666 locuitori, în anul 1992 număra 602 locuitori. Potrivit ultimului recensământ la nivel naţional, efectuat în anul 2002, localitatea Bârza avea 545 de locuitori, dintre care 491 români; din punct de vedere confesional, 504 erau credincioşi ortodocşi, 12 romano-catolici şi 23 baptişti.

În centrul localităţii se află monumentul eroilor şi o piatră funerară pe care sunt gravate numele luptătorilor căzuţi în cele două războaie mondiale.

Parohia Bârza a fost filie a Parohiei Topleţ, până în 1992. În anul 1755 este menţionată în sat o biserică din lemn. Biserica actuală, cu hramul „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, este ctitorită în 1808 de boierul Ioan Trocan din Muntenia.

Construită în formă de cruce, din piatră şi cărămidă, acoperită cu tablă de alamă, cu turlă octogonală şi clopotniţă pe naos, biserica are dimensiunile de 12,20 x 5,80 m. Turnul este din cărămidă, iconostasul de zid. Uşa de la intrare este din termopan, stranele şi scaunele din lemn de tei sculptat. Biserica a fost renovată în anul 2007 prin retencuire exterioară şi reparaţii la acoperiş. Curtea care împrejmuieşte biserica are suprafaţa de 364 mp. În spaţiul dintre poartă şi intrarea în biserică s-a construit o alee pavată cu dale din ciment; în curte este amplasată o fântână pe care o familie de credincioşi a făcut-o în 2013 din mozaic şi ciment. Casa parohială, aflată în clădirea - proprietatea Primăriei din comuna Topleţ, asupra căreia Parohia deţine un contract de comodat încheiat în 2012 şi pentru o durată de 30 de ani, este construită din piatră şi cărămidă, cu două niveluri. În perioada 2013-2014 a fost supusă unor reparaţii majore, prin strădania preotului Bogdan Belu şi prin contribuţia parohienilor.

Lăcaşul de cult a fost pictat în anul 1885 de Nicolae Haşca, în ulei. Semnătura lui Nicolae Haşca apare şi pe icoana „Pururea Fecioară”, de pe iconostas. Restaurarea picturii s-a făcut în anul 1975 şi ulterior, în 1995, de către pictorul Damian Mihuţ. În holul de la intrare, în partea dreaptă, se află un tetrapod cu icoana Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, iar pe pereţi, de o parte şi de alta, icoana hramului şi icoana Maicii Domnului. La intrare în pronaos este pictat Sf. Arhanghel Mihail, iar în partea stângă Sf. Arhanghel Gavriil, cele două picturi murale fiind realizate tot de pictorul Damian Mihuţ în 1993. La intrarea în biserică, în partea stângă, se află lista donatorilor: Donatorii de icoane de la anul 1885- Dumitru Manţiocu, cu soţia Stana; Simion Tătucu şi soţia Maria, cu părinţii; Simion Alontie cu soţia Stoica; George Breduran cu soţia Stanca. Donatorii de icoane de la anul 1993: Fam. Pr. Vasile Jurescu: Diac. Laurenţiu şi Roman; Trăilescu Calistrate cu mama Domnica: Sf. Mc. Mina; Caraiman Iosif cu fiul Călin: Sf. M. Mc. Dimitrie; Tomescu Ionel cu soţia Alexandrina, cu nepotul Ionuţ: Sf. Cuv. Ioan Hozevitul; Bolbotină Ionel şi soţia Ana; Sf. Arh. Gavriil; Pîrvulescu Gheorghe cu fiicele Georgeta şi Ionela: Sf. M. Mc. Gheorghe; Avram Costică şi soţia Ioana: Sf. Cuv. Irina; Costescu Constantin şi soţia Georgeta: Iisus Emanuel; Martinovici Mihail şi soţia Ana: Sf. Arh. Mihail.”

Biserica nu posedă obiecte de cult, manuscrise sau obiecte de patrimoniu. Deţine însă următoarele cărţi vechi: Protocolul Sinodului Eparhial, Caransebeş, 1901; Apostol, Sibiu, 1900; Molitvelnic, Sibiu, 1874; Evanghelie, Bucureşti, 1895.

Lista preoţilor: Ilie şi Toma Popovici, Solomon Mateevici, Nicolae Mateevici, Nicolae Găină, Vasile Popovici, Dimitrie Popovici, Alexandru Dorobanţu, Alexandru Dorobanţu-fiul (1943-1974), Iosif Hînda, Viorel Rîncu, Vasile Jurescu, Bogoliub Martinovici (1996-2012), Bogdan Belu ( din 2012 şi până în prezent) [LUCIAN, Episcopul Caransebeşului, Petru BONA, op. cit., p. 290].

Cântăreţi de seamă au fost: Caraiman Gheorghe și Ciocîrlie Iosif (decedați), Dîrpeş Ecaterina, Alontie Ioana. Epitropi de seamă: Caraiman Gheorghe și Ianoşi Gheorghe (decedați).

Cimitirul este amplasat în spatele bisericii, fiind proprietatea parohiei.

Începând cu anul 2012, parohia organizează cateheze, în cadrul proiectului elaborat de Patriarhia Română în colaborare cu Organizaţia World Vision Romania „Hristos împărtăşit copiilor”. Este în curs de finalizare un spaţiu multifuncţional, destinat activităţilor cu copiii, unor prezentări de lucrări şi unor acţiuni filantropice. Se pregătesc serbări cu copiii de Ziua Eroilor, de Crăciun şi de Paşti.