03. Parohia Bănia

Biserica „Naşterea Maicii Domnului” Bănia - ridicată în anul 1785

  • Parohie:

categ. I rural A; 278 familii cu 951 credincioși

Adresa bisericii: 327010 Bănia, nr. 125
Adresa casei parohiale: 327010 Bănia, nr. 389


  • Preot paroh:

Pr. NICOLAE BĂCILĂ
Născut: 07 mai 1983 - Bozovici, jud. Caraş-Severin
Hirotonie: anul 2008.
Preot la Bănia din anul 2016.
Tel.: 0761555179
E-mail: bacilanicolae@yahoo.com


  • Istoric parohie:

Parohia Bănia este situată în partea sudică a Depresiunii Văii Almăjului. La nord, comuna Bănia se învecinează cu Bozoviciul, la sud cu Berzasca, la est cu Eftimie Murgu, iar la vest cu Gârbovățul. Cercetările arheologice din perimetrul comunei, atestă faptul că omul a populat aceste ținuturi încă din perioada preistorică. Prima atestare documentară a localității este din anul 1453, când apare sub numele de Banya. În timp, satul a avut diferite denumiri: Banya (1484, 1717, 1829), Bania (1603), Bandia (1750), Pania (1776), Bannia (1799), Bănia (1919). Cert este faptul că locuitorii satului care au fost doar români, și-au numit satul lor Bănia, indiferent cum a fost scris în documente.

Etimologic, Bănia înseamnă „locul de reşedinţă al banului”. Potrivit tradiţiei, un ban Sebastian şi-a avut sediul în hotarul aşezării. Nu are nici o legătură cu maghiarul bánya (= mină); în acest caz se opune accentul care ar fi trebuit să se păstreze pe prima silabă.

Biserica veche (din 1750), aşezată în alt loc, era din lemn. De la ea se păstrează câteva icoane. Ridicarea noii biserici, cu hramul „Nașterea Născătoarei de Dumnezeu”, a început în anul 1780, pe pământul donat de către preotul Dimitrie Bogoevici. Construcția acesteia a durat cinci ani, până în 1785 când a fost sfințită de către episcopul Iosif Ioanovici Șakabent. După foametea din 1864-1865 s-a înființat Comuna Bisericească, pentru a ajuta pe oamenii nevoiași. Astfel, dispunând de bani, aceasta a ajutat de-a lungul timpului mai multe familii nevoiașe din localitate, a cumpărat în 1894, 7 jugăre și jumătate de pământ în Lunca Nerei, iar în 1896 dispunea de capitalul necesar pentru pictarea și renovarea bisericii. Într-un act din anul 1896, preoții Dimitrie Bogoevici și Vichentie Pirtea consemnează următoarele: „Dorim urmașilor noștri să aibă zile mai senine, să țină strâns la datinile străbune, mai presus de toate să își iubească religia, limba și națiunea, căci acestea ridică vaza unui popor și țin pe dușman la respect”. În 1899 biserica este resfințită de către episcopul Nicolae Popea care a găsit aici clădirea restaurată a bisericii, ca o adevărată perlă. În 1915 parohia a fost nevoită să predea autorităților austro-ungare un clopot, pentru a fi topit și transformat în afet de tun.

Edificiul bisericii este din piatră și cărămidă, având o lungime de 23,50 m și o lățime de 7,82 m. Stilul arhitectural este barocul vienez provincializat. În 1836 s-a adăugat turla bisericii, fiind acoperită cu tablă în anul 1867, la recomandarea episcopului Ioan Popasu al Caransebeșului, care vizitase parohia Bănia.

În 1895, biserica este pictată de către Nicolae Hașca, în schimbul sumei de 1200 florini. Pictura este executată în ulei, în stil realist. Din pictura originală se mai păstrează doar cea de pe pereții laterali interiori, pentru că în 1981 cupola,care se degradase în timp, a fost repictată în stil neobizantin de către pictorul restaurator Nicolae Sava din București.

Într-un document din 1896, sunt amintiți meșterii Alexandru Craia și Dănilă Stroca, care se obligă să execute lucrările de sculptură. Astfel,aceştia au executat sculptarea catapetesmei, în lemn de tei, a chivotului și a cafasului pentru cor, în schimbul sumei de 406 florini.

În 1979, obiectele de cult, icoanele și cărțile vechi sunt transferate la Muzeul Mitropolitan din Timișoara, în custodia căruia se găsesc până astăzi. În biserică se mai păstreazădoar două icoane pe lemn, anterioare anului 1780, şi chivotul sculptat în lemn de tei în 1896.

Șirul preoților: Radul (1751), Ioan Avramovici (= Avram) și Preda Ștefanovici-Radulovici (recte: Preda Ştefan-Radul, 1775), Gheorghe Damianovici (=Damian, 1776), din nou Ioan Avramovici (1778-1780), Ioan Nicolaevici (=Nicolae, 1782-1786), Ioan Piţigae (1786-1787), Gheorghe Protea (1791-1820), (1824-1831), Gheorghe Birtia (1808), Dumitru Bogoevici (1824-1850), Radovan Pirtea (1831-1832), (1848-1850), Ioan Bogoevici (1847-1850), Vichentie Pirtea (1859-1901),Ioan Bogoevici (1894), Dimitrie Bogoevici (1902-1915),Ioan Careba, Pavel Bogoevici, Silviu Novacovici (1923-1960), Pavel Bogoevici junior (1960-1980), Gheorghe Verindeanu (1981),Dănilă Băcilă (1982-2016), Nicolae Băcilă (2016 - prezent).

În Bănia s-a născut în 1862 protosinghelul Ghenadie Bogoevici, ex-paroh în Budapesta şi administrator al Fundaţiei Gojdu. Tot aici a văzut lumina zilei Cumbria Murgu, mama lui Eftimie Murgu.

Parohia Bănia deține în proprietate două cimitire. Nu sunt înmormântate personalități de seamă în cele două cimitire, exceptând preoții care au slujit la altarul bisericii.

În Parohia Bănia a funcţionat o şcoală din anul 1783, cu învăţătorul Petcu Mihailovici (= Mihăilă). Un cor e amintit în 1902; a existat încă din 1922 şi o fanfară, prezentă la toate activitățile și evenimentele comunității: botez, nuntă, înmormântare, dar și la diferite procesiuni religioase sau întâmpinări de ierarhi. În 1895 s-a înființat - cum s-a spus deja - Comuna Bisericească Bănia, un fel de Casă de Ajutor Reciproc, pentru familiile nevoiașe din parohie.